Predica la Duminica dupa Nasterea Domnului

0
247

Predica la Duminica dupa Nasterea Domnului

(Despre visuri, vedenii, minuni si prooroci mincinosi)

“Ma spaimantezi prin visuri si cu vedenii ma ingrozesti” (Iov 7, 14)

Iubiti credinciosi,
Dumnezeiasca Evanghelie de azi ne vorbeste de visul Sfantului si dreptului Iosif si de porunca ingerului lui Dumnezeu care i S-a aratat si i-a zis: “Sculandu-te, ia Pruncul si pe mama Lui si fugi in Egipt si stai acolo pana ce iti voi spune tie” (Matei 2, 13). Aceasta m-a indemnat sa vorbim astazi despre visuri si vedenii si despre deosebirea lor. Trebuie sa stim ca visurile sunt deosebite. Ca sunt visuri de la Dumnezeu, sunt si de la diavoli, sunt visuri de la fire si de alte multe pricini. Si daca le-am crede asa repede, fara sa stim deosebirea lor, usor ne putem rataci.

Noi, fiii Bisericii ortodoxe, stim ca toate visurile si vedeniile care sunt scrise in Sfanta Scriptura au fost recunoscute de Biserica Universala-Ortodoxa si sunt bune si de la Dumnezeu. Dumnezeu S-a aratat lui Noe si i-a poruncit sa faca corabia (Facere 6, 14). Dumnezeu s-a aratat lui Avraam in chip de trei ingeri la stejarul Mamvri (Facere 18, 1-3). Iacov a avut vedenie dumnezeiasca in drum spre Mesopotamia (Facere 21, 12). Iosif a avut vis de la Dumnezeu (Facere 37, 6). Tot asa Moise a avut descoperiri si vedenii de la Dumnezeu (Iesire 3, 2). La fel, Sfintii Prooroci au avut vedenii de la Dumnezeu (Isaia 6, 15; Ieremia 24, 1; Iezechiel 10, 9). Mai multe vedenii au avut Sfantul Prooroc Daniil (Daniil 7, 11) si Sfantul Prooroc Zaharia (Zaharia 2, 7).

Despre visuri si vedenii vorbeste si dreptul Iov, zicand: “Dumnezeu ii vorbeste prin vis si prin vedenii noptii cand somnul se lasa peste oameni si cand ei dorm in asternuturile lor” (Iov 33, 15). In alt loc, acelasi sfant si dumnezeiesc Iov, zice: “Tu ma spaimantezi prin visuri si cu vedenii ma ingrozesti” (Iov 7, 14). In alta parte a Sfintei Scripturi, Dumnezeu zice: “De va fi intru voi prooroc Domnului, Ma voi arata lui in vedenii si in somn ii voi grai lui” (Numerii 12, 6).

Despre vedenii si visuri vorbeste Dumnezeu prin gura proorocului Ioil, zicand: “Dupa aceea voi turna din Duhul Meu peste tot trupul si vor prooroci feciorii vostri si fetele voastre, iar batranii vostri, visuri vor visa, iar tinerii vostri vedenii vor avea” (Ioil 3, 1). In Legea Darului au avut vedenii de la Dumnezeu Sfantul Apostol Petru (Fapte 11, 5), precum si Sfantul Apostol Pavel (Fapte 9, 3). Vedenii si descoperiri cu totul dumnezeiesti a avut si Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan de Dumnezeu Cuvantatorul (Apocalipsa 1, 10). Vise de la Dumnezeu a avut si Sfantul si Dreptul Iosif, logodnicul prea Sfintei Fecioare Maria (Matei 1, 20-24; 2, 13; 2, 19-20). Vedenie de la Dumnezeu a avut si Sfantul Apostol si intaiul mucenic si Arhidiacon Stefan (Fapte 7, 55). In multe locuri ale Sfintei Scripturi gasim multe marturii despre vise, vedenii si descoperiri aratate de Dumnezeu patriarhilor, proorocilor, apostolilor, oamenilor sfinti si cuviosilor parinti alesi de Dumnezeu, prin care El a binevoit sa-Si arate slava, voia si poruncile Sale spre folosul de obste al neamului omenesc.

Iubiti credinciosi,

Sa ne intrebam: este bine ca noi crestinii sa credem orice vis si orice vedenie fara nici o cercetare? Nu! Pentru ca sunt nenumarate vedenii si visuri de la diavoli, prin care omul neiscusit, de le crede, se duce in pierzare si el si toti care vor cadea in mreaja vedenilor, a visurilor si a nalucirilor aduse de Satana si de slugile lui. Tocmai de aceea Iisus Hristos, prin gura sfintilor Sai prooroci, ne face atenti sa nu credem si sa nu ascultam de proorocii mincinosi si de vedeniile lor cele inselatoare. Iata ce zice Dumnezeu prin gura marelui Prooroc Ieremia, in aceasta privinta: “Asa zice Domnul Savaot: Nu ascultati cuvintele proorocilor, ca in desert isi fac vedenii, din gura lor graiesc si nu din gura Domnului” (Ieremia 23, 16). Si iarasi zice: “N-am trimis Eu pe acesti prooroci, ci ei alergau. Nici am grait catre ei, ci ei prooroceau” (Ieremia 23, 21). Si iarasi zice: “Auzit-am cele ce graiesc proorocii. Caci ei proorocesc in numele Meu minciuni, zicand ca vis au visat” (Ieremia 23, 25). Si iarasi zice: “Pentru aceea, iata, Eu am necaz pe proorociii ce graiesc vise si povestindu-le, inseala pe poporul Meu cu minciunile lor si cu inselaciunile lor, dar Eu nu i-am trimis pe ei si Eu nu le-am poruncit lor si nu vor fi de nici un folos poporului acestuia” (Ieremia 23, 32).

Iata acum dupa ce semne se pot cunoaste adevaratele proorocii. Intai ele trebuie sa implineasca aceleasi conditii ca si minunile Mantuitorului, ale Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor Parinti. Al doilea ele trebuie sa predice un singur Dumnezeu. Adevaratele proorocii nu aduc nebunie si mandrie celor ce le vorbesc; nu sunt inselatoare, iar cel ce le vorbeste nu umbla dupa castig, dupa averi, nu se grijeste de cele necesare vietii, ci se multumeste cu intretinerea pe care i-o trimite Dumnezeu. Adevaratele proorocii se implinesc intotdeauna, iar cel ce le vorbeste din partea lui Dumnezeu este gata sa sufere pentru ele, chiar pana la moarte.

Dar e nevoie sa vorbim ce sunt minunile. „Minunile sunt fapte dumnezeiesti mai presus de minte si de puterea omeneasca. Ele sunt fapte savarsite in firea vazuta, numai cu puterea lui Dumnezeu, ce intrec legile mintii si ale firii. Ele se fac in momente extraordinare, hotarate de Ziditor, si urmaresc luminarea si indreptarea noastra in vederea mantuirii. Minunile arata vointa lui Dumnezeu si talcuiesc caile Sale cele necunoscute. Dumnezeu este cel dintai si cel mai mare facator de minuni ca Unul ce este Insusi izvorul lor”.

Dupa ce se cunosc adevaratele minuni? Minunile adevarate se deosebesc de cele mincinoase prin mai multe conditii din care insemnam:
– Sa fie vrednice de numele lui Dumnezeu si mai ales sa fie cuprinse in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie;
– Sa nu se tagaduiasca unele pe altele sau sa se opuna unele altora;
– Sa nu contrazica Sfanta Scriptura sau Sfanta Traditie;
– Sa urmareasca mantuirea sufletelor omenesti;
– Sa aduca folos si spor vietii sufletesti;
– Savarsitorul minunii sa graiasca numai adevarul, sa duca o viata fara pata si sa nu urmareasca interese personale sau scopuri egoiste;
– Sa indrepte viata celor ce vad minunea;
– Sa poarte in ele siguranta si puterea Duhului lui Dumnezeu;
– Sa dovedeasca lucrarea proniei dumnezeiesti. (Invatatura de Credinta Crestina Ortodoxa, M-rea Neamt, 1965, p. 14-15)

Ce sunt vedeniile? Vedeniile sunt aratari pricepute de ochii mintii, fie in stare de functionare normala a organismului, fie in somn complet sau pe jumatate, fie in extaz.

Cum se cunosc adevaratele vedenii? Vedeniile care lasa in suflet liniste, pace, umilinta si dragoste multa pentru Dumnezeu si oameni pot fi considerate bune, dupa ce s-au verificat, precum cea de pe drumul Emausului: “Au nu era inima noastra arzand intru noi?” (Luca 24, 32) (Ierom. Nicodim Sachelarie, Pravila Bisericeasca, 1940, p. 319-321).

Mai luminat arata Sfantul Maxim Capsocalivitul care sunt semnele adevaratelor vedenii, in convorbirea sa cu Sfantul Grigorie Sinaitul, zicand: „Iar semnele Harului, in vremea vedeniilor adevarate, cand se apropie de om darul Sfantului Duh, sunt acestea: ii aduna mintea; il face sa fie cu luare aminte si smerit; ii aduce aminte pomenirea mortii, a pacatelor, a Judecatii de apoi si a muncilor vesnice; ii face sufletul umilit si ochii blanzi si plini de lacrimi. Cu cat se apropie darul de om cu atat il imblanzeste in suflet si-l mangaie prin sfintele patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos si prin nemarginita Lui iubire de oameni ii pricinuieste in minte vedenii inalte si adevarate”.
Sa aratam si ce sunt visurile. „Visul este o miscare a mintii in nemiscarea trupului”, spune Sfantul Ioan Scararul. Cum se cunoaste un vis daca este adevarat? Acelasi Sfant Ioan Scararul zice asa: „Visele care ne vestesc munca si judecata, sunt de la Bunul Dumnezeu. Iar daca vor veni cu deznadejde, acelea sunt de la diavolul” (Filocalia IX, Cuvantul 3, p. 14). Inca si Sfantul Diadoh al Foticeei zice: „Visurile trimise sufletului din iubirea de oameni a lui Dumnezeu sunt marturiile neinselatoare ale unui suflet sanatos”.

Dar sa vedem ce sunt proorocii mincinosi (sectantii). Proorocii mincinosi sunt „lupi rapitori” (Matei 7, 15). Proorocii mincinosi sunt „fii ai celui viclean” (Matei 13, 38). Proorocii mincinosi sunt neghinele tarinei lui Hristos care este lumea crestina (Matei 13, 27). Proorocii mincinosi sunt „vase ale maniei lui Dumnezeu” (Romani 9, 22). Proorocii mincinosi sunt „fii ai gheenei” (Matei 23, 15). Toate sectele rupte de Trupul lui Hristos care este Biserica ortodoxa (Romani 12, 5; Efeseni 4, 14), sunt numiti „prooroci mincinosi si fii ai celui viclean” (Matei 13, 28).

In ce vreme se vor arata cei mai multi prooroci mincinosi? Dupa cuvantul Mantuitorului cei mai multi “prooroci mincinosi si hristosi mincinosi se vor arata in vremile cele de apoi si vor insela pe multi” (Matei 24, 11; Marcu 13, 6). Cum se pot cunoaste proorocii mincinosi? Sa stiti si sa tineti minte ca proorocii mincinosi se pot cunoaste dupa aceste semne:

– Se cunosc dupa faptele lor (Matei 7, 16-20; Luca 6, 44);
– Invata pentru bani (Iezechiel 13, 19; Miheia 3, 11);
– Proorociile lor nu se implinesc niciodata (Deuteronom 18, 22);
– Vestesc pace celor rai (Iezechiel 13, 10; Ieremia 6, 14; 8, 11; 14, 13);
– Sunt iubiti de cei rai (Ieremia 5, 21; Miheia 2, 11);
– Proorocesc vedenii mincinoase si naluciri ale inimii lor (Ieremia 14, 14; 23, 15; Plangerile lui Ieremia 12, 14);
– Nu asculta si nu spun profetii drepte si adevarate (Neemia 9, 30; Ieremia 7, 24-26);
– Indraznesc a vorbi minciuni in numele Domnului (Ieremia 14, 14; 23, 26; 27, 15; 29, 9);
– Sunt uraciune inaintea Domnului (Deuteronom 18, 10-12; Ieremia 23, 30-32; Iezechiel 13, 8);
– Sunt trimisi ca pedeapsa de la Dumnezeu (III Regi 21, 22-25; II Paralipomena 18, 1; 11, 21).

Iar minunile false si mincinoase se cunosc dupa aceste semne:
– Nu sunt vrednice de numele lui Dumnezeu, nefiind cunoscute in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie;
– Nu se savarsesc cu mijloace cu care au fost facute minunile Mantuitorului si ale Sfintilor;
– Contrazic Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie;
– Se contrazic una pe alta si se opun unele altora;
– Nu urmaresc mantuirea sufletului omenesc, ci mandria si lauda;
– Nu aduc folos si spor vietii sufletesti, ci pacatului si mortii;
– Savarsitorul este mincinos, trufas, nesupus, plin de pacate si lucreaza cu scopuri personale si egoiste;
– Minunile mincinoase niciodata n-au putere si har de a indrepta patimile celor ce vad minunile;
– Minunile mincinoase nu poarta in ele siguranta si puterea Duhului Sfant;
– Minunile mincinoase nu dovedesc lucrarea proniei lui Dumnezeu;
– Minunile mincinoase pot amagi repede pe cei nelegiuiti si pe fiii pierzarii care n-au primit iubirea adevarului (II Tesaloniceni 2, 9-11);
– Minunile cele mincinoase si minunile cele viclene si inselatoare pe care le vor face antihristii si slugile lui, numai pe aceia ii vor putea insela ale caror nume nu sunt scrise in cartea Vietii.

Cum se cunosc vedeniile inselatoare ale proorocilor mincinosi? Vedeniile inselatoare ale proorocilor mincinosi sunt acelea ce le savarseste diavolul, prin ingaduinta lui Dumnezeu, din pricina nesinceritatii omului si a pacatelor lui tainuite. Diavolul angajeaza starea sufletelor bolnave, nesincere, neascultatoare si cuprinse de ura fata de tot ce este pe placul lor, indiferent de binele in sine. Celor inselati, diavolul le da chiar imbold de efort ascetic, de credinta si de fapte bune, mai ales celor ce dispun de un firesc potolit, infaptuind astfel o evlavie diavoleasca cu care se sileste sa insele chiar si pe cei alesi.

Vedeniile care lasa in suflet tulburare sub orice forma sunt de la diavolul. Acest lucru il adevereste Sfantul Maxim Capsocalivitul in convorbirea cu Grigorie Sinaitul din Sfantul Munte al Athosului: „Cand duhul cel rau al inselaciunii se apropie de om, ii tulbura mintea si il salbaticeste, ii face inima aspra si intunecata, ii pricinuieste temere si trufie, ii slabanogeste ochii, ii tulbura creierii, ii infioreaza tot trupul. Ii arata cu nalucire inaintea ochilor lumina nu stralucita si curata; ii face mintea tulburata si demonizata si il indeamna sa zica cu gura lui cuvintele necuviincioase si hulitoare. Acela care vede pe duhul inselaciunii de multe ori se iuteste si este plin de manie si totdeauna se faleste cu faptele sale. Smerenia cu desavarsire nu o stie, nici plansul cel adevarat si lacrimile. Se afla fara de sfiala si fara frica de Dumnezeu zace in patimi si in cele din urma isi iese cu totul din minte si vine la pierzarea cea desavarsita” (Filocalia, vol. I, Sibiu 1940, p. 353-359).

Iar visurile inselatoare se cunosc dupa urmatoarele semne: ele nu raman intru aceeasi infatisare, nici nu arata multa vreme o forma netulburata. Caci ceea ce nu au diavolii din voie libera, ci imprumuta din dorinta de a amagi, nu poate sa-i indestuleze pentru multa vreme. De aceea spun lucruri mari si ameninta cumplit, luand uneori chipuri de ostasi, iar uneori canta in suflete cu strigare. Dar mintea, recunoscandu-i din aceasta, cand este curata, trezeste trupul. Iar uneori se bucura ca a cunoscut viclenia lor. De aceea, vadindu-i adeseori, chiar in vis ii infurie groaznic. Dar se intampla uneori ca si visele cele bune nu aduc bucurie sufletului, ci aseaza in el ca intr-o stare dulce si lacrimi fara de durere. Iar aceasta se intampla celor ce au inaintat mult in smerita cugetare (Ibidem).

Sfantul Ioan Scararul zice: „Diavolii slavei desarte si mandriei, pe cei slabi la minte, in visuri si in vedenii inselatoare, ii fac prooroci”. Si iar zice: „Cand vom incepe in a ne pleca diavolilor si a cugeta visurile lor, apoi si destepti fiind noi, ne batjocoresc”. Si iarasi zice: „Cela ce viselor se increde, cu totul este neiscusit. Iar cela ce nu crede in vise, filosof este” (Scara, Cuvantul 3, p. 14).

Sa aratam si marturia Sfintei Scripturi care zice: “Desarte nadejdi si mincinoase sunt omului neintelegator sa prinda umbra si sa alerge dupa vant. Asa este cel ce crede viselor; si iarasi: Vrajile si descantecele si visele desarte sunt, si iarasi zice: Caci pe multi i-au inselat si au cazut cei ce au nadajduit in ele” (Isus Sirah 34, 1-70).
Iubiti credinciosi,

Aceasta este ultima Duminica a anului, inchinata Nasterii Domnului. Am vorbit in aceasta Duminica despre adevaratele si falsele vise, vedenii si profetii, pornind de la visele Sfantului si dreptului Iosif, caruia ii poruncea Dumnezeu prin arhanghelul Gavriil sa fuga cu Fecioara Maria si Pruncul Iisus Hristos din fata maniei lui Irod.

In aceasta privinta va indemn ca sa luati aminte, ca s-au inmultit la noi si in lume tot felul de secte si de „profeti mincinosi” care se declara ca sunt „trimisii” lui Dumnezeu si invata lucruri straine de credinta si trairea noastra ortodoxa. Va rugam sa nu-i ascultati, ca sunt de la cel rau. Sant unii care cred in vise si asa zise „vedenii” sau „descoperiri” si invata pe credinciosi practici straine de Biserica si cultul ortodox. Feriti-va de toti acestia si ascultati numai de Biserica, de sfintii ei, de preoti si slujitori. Cand aveti vreo nedumerire, alergati la preoti si la sfintele manastiri si intrebati ce trebuie sa faceti si cum sa credeti ca sa va mantuiti.

Acum la sfarsit de an, sa ne rugam Bunului si Atotmilostivului nostru Mantuitor, Cel nascut din Fecioara Maria pentru mantuirea noastra, sa ne ierte pacatele facute in anul trecut si sa ne binecuvanteze inceputul si curgerea anului viitor, sa-l trecem cu pocainta si folos dupa voia lui Dumnezeu.

Sa-L rugam pe Domnul nostru Iisus Hristos sa intareasca dreapta credinta si Biserica cea dreptmaritoare in lume, sa ne dea pastori si parinti duhovnicesti buni, iar peste oameni sa-si reverse din belsug, bucuria si lumina Duhului Sfant. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here